Connect with us
pub

OFF THE RECORD

EDITORIAL: Pensionarii români sunt batjocoriți de statul care ar fi trebuit să le răsplătească munca de-o viață

Pensionarii români sunt batjocoriți. Chiar dacă titlul poate fi considerat „patetic” e o realitate dureroasă. Una gravă care ne-a marcat existența de peste o jumătate de secol.

            Bunicii bunicilor noștrii, cu 200 de ani în urmă, în înțelepciunea și patriotismul lor s-au gândit și au pus bazele unui sistem de pensii de care să beneficieze românii care muncesc, plătesc și merită să aibă o bătrânețe sigură, liniștită și demnă.

            Bătrânii care conduceau și reprezentau breslele din România au organizat Uniunea Breslelor. În cadrul ei au început să formeze 2 fonduri SOCIALE, care să fie în afara oricăror interese politice, financiare sau administrative de stat. Totodată se asigurau să nu poată dispune NIMENI altcineva decât uniunea ca administrator în strictul interes și breneficiu, al contribuabililor.

            Acest fond era alimentat de contribuțiile breslașilor, meseriașilor, din diverse ramuri profesionale. Fondul era rulat în afaceri profitabile, iar beneficiul era reinvestit.

            În 1902 când Uniunea Breslelor a fost dizolvată și creată Uniunea Generală a Sindicatelor(UGSR) tot patrimoniul a trecut de la o oarganizație la cealaltă cu aceleași condiții, menținute și respectate.

            În timp, fondul de pensii a crescut în așa măsură în cât putea să asigure plata pensiior. Asta fără nici un efort bugetar și fără contributivitate pe cel puțin 4 ani. Totodată ar fi acoperit orice situație de mare criză.

            Nici un sistem politic nu s-a atins de aceste fonduri. Nici măcar regii, pentru că au fost respectate drepturile românilor care au muncit în România, pentru România și care au contribuit la aceste fonduri create de români pentru generațiile următoare. Totul ținând cont că fiecare am contribuit de 15-20 de ori cât ar fi fost necesar pentru o pensie.

Încă 3 fonduri de pensie evaporate

            Între timp au mai apărut 3 fonduri în același sistem și toate  cu calitatea de a fi SOCIALE. Primul este cel feroviar, al doilea este cel agricol (Casa Agricolă). Ulterior, în 1967, a mai apărut unul în administrarea statului denumit „pensie suplimentară”.

            De aceste fonduri nu avea nimeni voie, în temei legal, administrativ sau moral să se atingă. Ele erau sociale și trebuia să li se respecte statutul și să fie în continuare alimentate prin contribuția cetățenilor care muncesc, în propriul interes.

            Exista, dar nu în România un alt sistem de pensii numit „Bismarck”. Acest sistem nesustenabil și lipsit de perspectivă era bazat pe probabilitatea capacității de plată a cetățenilor activi de a asigura plata pensiilor celor retrași din activitatea de muncă (și contribuție, bineînțeles).

            Nici un om normal și cu o minimă noțiune de asigurare pentru situații de criză nu ar fi desființat aceste fonduri. Mai ales că ele erau sigure, eficiente și mult peste suficiență. Asta dacă ar fi avut respect pentru cetățenii români contribuabili și dacă ar fi avut o vagă urmă de patriotism.

            Luând pe rând aceste fonduri așa cum au fost ele desființate se vede clar că motivele au fost cu totul altele decât cele enunțate la acel moment. Astfel, acum când, rar, mai sunt în situația să răspundă, pentru ce au desființat aceste fonduri, asupra cărora nu aveau autoritate administrativă, legală sau morală se bâlbâie. Unii rânjesc stânjeniți și se justifică penibil.

Pensionarii români sunt batjocoriți de guvernanți de ani de zile

Guvernanții noștrii care ne-au spoliat și ne-au adus în stare efectivă de pauperizare națională trăiesc regește cu stipendii și avantaje materiale nemeritate. Toate plătite din sărăcirea și sărăcia noastră, fără nici o rușine.

Am ajuns astăzi să fim umiliți cu pensii mizere și cu diminuarea acestor pensii direct sau indirect. Alte umilințe sunt false erori de calcul, amenințări că vor fi modificări de sistem cu efecte necontrolate și neclarificate. Toate nu fac altceva decât să mențină o stare de nesiguranță și disperare în rândul pensionarilor și chiar a multor salariați/contribuabili.

Au fost desființate 4 fonduri sociale de pensii și au fost înființate 4 „piloane” de pensii private. DE CE?

Fondurile sociale nu puteau, în temei legal, să fie desființate. Piloanele private pot fi naționalizate oricând și deja au fost tentative care s-au oprit la diminuarea cotei de contributivitate la pilonul II.

Să enumărăm succint care au fost cele 4 fonduri sociale și cum au dispărut ele:

Casa Agricolă, avea un patrimoniu forte mare din contribuția tuturor țăranilor români, stațiuni, sanatorii sau fonduri. Ea a fost mutată de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Muncii de câteva ori. Așa arată un sistem clasic de distrugere prin „reorganizări” false, păguboase, distructive și succesive. Totul până nu a mai rămas nimic din ea și a dispărut sub pretextul că patrimoniul e la casa de pensii(?).

Cum au dispărut fondurile de la UGSR

Fondurile de la UGSR de asigurări de sănătate și sociale, prin decret președențial nr.50/1992(care nu se poate găsi nicăieri) au fost vărsate în trezorerie. Explicația a fost că la momentul acela erau mai mulți salariați decât pensionari și s-a adoptat sistemul (păgubos și nesustenabil) Bismarck. De parcă aceste fonduri erau doar pentru vremuri bune și eventualele crize nu erau posibile. Chiar și așa, peste toate nu exista nici o justificare legală sau morală să fie desființate de cineva, ele fiind SOCIALE.

De altfel președintele UGSR era șeful casei naționale de pensii și din momentul în care UGSR-ul a fost spoliat de patrimoniu, șeful casei de pensii a fost numit politic. Lucrurile au mers din rău în mai rău ca să eșueze în dezastrul de acum.

În 2000 ministrul Băsescu de la transporturi a desființat casa de pensii feroviară cu fonduri cu tot. Și asta fără să fie întrebat, deranjat sau cercetat de cineva pe tema asta.

Fondul pensiei suplimentare, anulat din senin

Cireașa de pe tort e fondul pensiei suplimentare. Acesta era singurul fond în administrarea statului dar tot social și fără multe discuții și complicații a fost anulat prin legea bugetului din 2002 cu data de 1 martie, dar casa de pensii o anulează în calcule la data de 1 aprile 2001 când intră în vigoare Legea nr.19/2000 și lipsește din toate calculele pensiilor 11 luni de contributivitate la acest fond, sume reținute din veniturile salariale.

Într-un singur articol nu se poate dezvolta problematica pensiilor și a drepturilor de pensie în contextul situațiilor pe care le trăim acum, însă e bine să fim clarificați cum s-a început ca să înțelegem falsitatea argumetelor actuale care ne impun o pauperizare sălbatică și care fac să fie stârnite generații active împotriva pensionarilor cărora, din sărăcia lor trebuie să le plătească pensiile, în loc să fie și ei asigurați de pensii plătite de ei dar și de generații trecut care le-au lăsat moștenirea averii lor, furate acum.

                                                                       București, 24.VIII.2021

                                                                        Ing., Dorina Barcari

Continue Reading
Advertisement pub
To Top