Connect with us
pub

OPINII

Cum s-a ajuns la sacrificarea poporului român pentru interese meschine?

Cum s-a ajuns la sacrificarea bunăstării materiale a întregului popor pentru interesele unui grup meschin? Totul în afara intereselor naționale, fără scrupule. Ar putea să fie retorică întrebarea dacă aici fiind ajunși lucrurile nu erau atât de încordate, de degradate și de disperate.
Suntem într-o fază dură pregătită din timp cu ajutorul cozilor de topor din pădurea noastră. Toți știm, fără probe, că lucrurile sunt dirijate dinafară. La vedere sunt doar „indicațiile” de la UE care sunt aduse ca argument când comentăm că ceva nu e în interesul nostru. Motivațiile care au fost utile în argumentarea distrugerilor au fost câteva și e păcat că nu renunțăm la ele măcar acum, în al 13-lea ceas.


La început s-au luat o serie de măsuri în contextul trecerii de la stadiul de republică socialistă (cum fusesem) la stat capitalist și cele care păreau nepotrivite au fost susținute ca fiind sacrificii necesare trecerii de la un sistem centralizat la unul descentralizat. Că altfel nu se putea construi capitalismul. Ulterior au fost „privatizate” valori industriale și economice de mare valoare și strategie națională. Ele în realitate au fost distruse, lăsate în paragină și în fapt furate de toate valorile lor. Au fost și crime legate de aceste „privatizări” (vezi cazul TEPRO Iași). Asta s-o fi numit spionaj economic?


Probabil că nu, dacă nici o instituție a statului, plătită de noi toți să fie atentă la asemenea fenomene, nu a constatat nici atunci, dar nici acum (deci niciodată) că vre-una din privatizări ar fi fost altceva sau că aceste privatizări au reprezentat o devastare economică. Sau că există hoți, trădători și devastatori în cele mai înalte funcții ale statului. Nici vorbă.


Ce nu s-a putut privatiza, ca să dispară cu metoda asta, a fost „reorganizat” și modificat structural până a dispărut. De exemplu cercetarea (sublimă dar dispărută cu desăvârșire). Odată cu dispariția obiectivelor de producție au dispărut locurile de muncă și am făcut cunoștință cu marele beneficiu occidental (de care nu aveam cunoștință)- șomajul și lipsa locurilor de muncă.


Producția națională fiind redusă an de an, locurile de muncă reduse și ele, sistemul național de salarizare s-a degradat. S-a ajuns în situația în care românii care muncesc în țara lor, într-o mare majoritate sunt plătiți cu salarii sub nivelul de decență (sărăcie). Dacă nu pot să se epuizeze în mai multe munci (locuri de muncă), pleacă din țară sau suportă o degradare a traiului zilnic familial. O situație care ne afectează profund material și moral.

Țara a fost distrusă economic prin dispariția societăților productive care aduceau venituri statului și populației. România până în 1990 producea de la cuie la avioane. Nu făceam ca astăzi doar asamblări din piese importate. Astfel, sistemul privat e fragil și nu va fi protejat în fața puternicelor multinaționale care dictează legea în economia noastră în momentul actual.
Să clarificăm că în 1990 eram independenți bancar, financiar, energetic, industrial, agricol sub toate aspectele și situația (cadou pus pe tavă de noi, părinții noștrii și toate neamurile noastre trecute, care au muncit și ne-au lăsat averea lor) trebuia fructificată nu „modificată” și distrusă, cum e în momentul ăsta.


Am ajuns în sutuația de maximă criză umană în care veniturile majorității populației sunt
sub nivel de decență (sărăcie) și înghețate. Astfel, „liberalizarea” energetică are ca efect fix contrariul prezentării inițiale. În loc să aducă o diminuare a costurilor prin concurență, populația e la un pas să devină pauperă energetic. Asta înseamnă că trebuie să facă sacrificii inumane de viață, să renunțe la valori personale sărăcind material. Sau se ajunge ca românii să devină tot mai datornici societăților de furnizare a energiei sau băncilor. S-a ajuns la situația în care guvernele de până acum și cel de acum, să realizeze pauperizarea majorității cetățenilor români în propria lor țară. Nimeni nu e de vină, nimeni nu a luat măsuri greșite, nimeni nu a impus măsurile distructive, nimeni nu a furat, nimeni nu a distrus, nimeni nu a trădat. Nimeni nu poate reproșa cuiva că guvernele foste și prezente sunt factorii decizionali în degradarea evidentă și sărăcirea evidentă a populației.

În toate comentariile publice a reprezentanților politici, care ne conduc și ne-au condus sunt reproșuri și învinuiri sterile între partide, vorbe goale de conținut. În final, românii sunt de vină că nu muncesc mai mult, nu plătesc mai mult, nu se descurcă mai eficient, nu fac economii, nu pun bani deoparte pentru vremuri grele, așa că trebuie să suporte situația actuală din motive de UE, de capitalism, de liberalizare. Și peste toate de incapacitate de adaptare la …….

Recunosc că fac parte din majoritatea de inadaptabili și nu sunt capabilă să apreciez munca politicienilor, patriotismul guvernelor și superioritatea UE. Gândindu-mă la Lăpușneanu mă întreb cei care ne-au adus aici sunt mulți sau puțini?

Ing. Dorina Barcari

Specialist în salarizare și dreptul muncii

Continue Reading
Advertisement pub
To Top